(INTERVIU) VIORICA CĂRARE: ÎN ACEȘTI 10 ANI, CONSILIUL CONCURENȚEI A DEVENIT O INSTITUȚIE SOLIDĂ ȘI RECUNOSCUTĂ PE PLAN INTERNAȚIONAL

Interviu cu Viorica Cărare, Preşedintele Consiliului Concurenţei 

Doamna Cărare, anul 2017 a fost unul deosebit pentru Consiliul Concurenţei - aţi marcat jubileul de 10 ani. Cum a fost acest deceniu?

A fost un drum complicat, dar interesant. În anul 2007 protecţia concurenţei era un domeniu absolut nou pentru ţară, am luat-o de la zero şi, pas cu pas, am parcurs calea de 10 ani. Acum suntem o autoritate naţională de concurenţă, deopotrivă cu cele din alte ţări europene. Suntem participanţi activi şi respectaţi în cadrul Reţelei internaţionale de concurenţă (ICN). În unele domenii, cum ar fi ajutorul de stat, deja noi suntem apţi de a oferi experienţă europeană. În prezent, Consiliul Concurenţei este o instituţie solidă şi independentă, fiind un arbitru echidistant, care aplică în mod unitar regulile relevante, contribuind împreună cu alte autorităţi ale statului la dezvoltarea mediului concurenţial şi promovarea culturii concurenţiale. Iar cel mai fascinant aspect al acestui drum este, că el nu are sfârşit. Pe măsura parcurgerii unei etape se deschid altele şi mai interesante.

Sunteţi unicul conducător al Consiliului Concurenţei de la crearea lui şi până în prezent. Aţi putea să ne spuneţi care etape au fost cele mai complicate în istoria instituţiei?

Activitatea autorităţii am putea s-o divizăm în trei etape, fiecare dintre ele având anumite probleme, dar, sigur, şi rezultate. Prima etapă - 2007-2011 - a fost cea de creare a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei şi a echipei. Cel mai complicat lucru la acea etapă a fost formarea şi pregătirea profesională a colectivului. Aceasta din considerentul, că în Republica Moldova facultăţile nu pregătesc specialişti în domeniul concurenţei. A urmat, în 2011-2015, etapa elaborării legislaţiei concurenţiale, cu preluarea celor mai bune practici europene. Au fost elaborate Legea concurenţei, Legea ajutorului de stat şi un şir de regulamente în domeniu. Am beneficiat enorm de suportul colegilor din Uniunea Europeană şi, în rezultat, investitorii străini, venind în Republica Moldova, găsesc aceleaşi reguli de joc concurenţiale (aceleaşi norme legislative) ca şi în ţările de provenienţă. Dar, probabil, cea mai mare provocare este etapa a treia, şi anume cea a implementării legislaţiei concurenţiale - etapa prin care trecem actualmente. Dificultatea principală constă în faptul, că implementarea legislaţiei trebuie s-o facă nu numai Consiliul Concurenţei, dar şi multe alte autorităţi ale statului, mediul de afaceri, societatea civilă. Doar toţi împreună, implementând legislaţia concurenţială, putem asigura un mediu concurenţial adecvat. În această ordine de idei am elaborat şi promovat Programul naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat, care are drept scop impulsionarea dezvoltării economice prin liberalizarea economiei.

În ce măsură Consiliul Concurenţei a reuşit să se impună şi să facă ordine pe un segment atât de important cum este protecţia concurenţei?

Evaluarea rolului Consiliului Concurenţei în dezvoltarea economiei naţionale este imposibilă fără a lua în calcul ambele aspecte principale ale misiunii noastre - prevenirea şi contracararea fenomenelor anticoncurenţiale. Deşi efectul punitiv şi descurajant al sancţiunilor aplicate este evident, obiectivul nostru final este totuşi protecţia şi restabilirea mediului concurenţial în economie. Practica arată, că cea mai mare parte a încălcărilor legislaţiei concurenţiale este cauzată de necunoaşterea sau cunoaşterea insuficientă a acesteia. Astfel, una dintre principalele activităţi ale
Consiliului Concurenţei este promovarea culturii concurenţiale, care are drept scop prevenirea practicilor anticoncurenţiale şi  a acţiunilor de concurenţă neloială a întreprinderilor, precum şi acţiunile sau inacţiunile cu impact anticoncurenţial ale autorităţilor publice.

Pe cât de conştienţi sunt agenţii economici din Moldova că protecţia concurenţei e una dintre condiţiile de bază într-o economie modernă? Organizaţi anumite acţiuni cu scopul de a sensibiliza agenţii economici din acest punct de vedere?

Cu părere de rău, creşterea nivelului culturii concurenţiale este un proces ce necesită ani buni, poate chiar decenii de eforturi susţinute. Pentru a implica toate părţile interesate, inclusiv agenţii economici în acest proces, am lansat o platformă de discuţii şi dezbateri a problemelor din domeniu - CompetitionCaFÉ. În cadrul acestei platforme am avut deja dezbateri interesante nu numai cu agenţi economici şi cu autorităţile statului, dar şi cu avocaţi, executori judecătoreşti, societatea civilă, jurnalişti etc. Platforma a fost lansată în decembrie 2015 şi recent am organizat deja cea de-a
25-ea ediţie jubiliară.

Care sunt cele mai grave probleme din domeniul pe care-l administraţi şi cum pot fi acestea soluţionate?

Cu regret, cele mai mari probleme concurenţiale există pe pieţele reglementate: energetică, farmaceutică, a produselor petroliere, a diverselor servicii comunale, transporturilor, financiar-bancară etc. Noi înţelegem tendinţa autorităţilor de reglementare din sectoarele respective, care sunt responsabile în faţa societăţii pentru apărarea şi promovarea unor interese publice majore, de a reglementa cât mai strict pieţele în cauză. Însă noi nu putem fi de acord cu ea, deoarece reglementarea excesivă, de regulă împiedică sau distorsionează concurenţa. Identificarea balanţei corecte între necesitatea unei reglementări de stat şi beneficiile concurenţei libere pe pieţele sus-menţionate este unul dintre obiectivele principale ale Programului naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat, prin intermediul căruia se doreşte excluderea reglementărilor excesive şi liberalizarea economiei naţionale.

În ce măsură legislaţia este una favorabilă protecţiei concurenţei? Se impun şi noi modificări legislative în acest domeniu?

Legislaţia naţională concurenţială şi a ajutorului de stat este armonizată perfect cu cea europeană. La elaborarea ei am avut parte de suportul experţilor europeni şi am implementat cele mai bune practici şi instrumente din legislaţia europeană. Sigur, că nimic nu este ideal, viaţa ne impune anumite corectări şi realizări. Se modifică şi legislaţia europeană, deci, probabil va fi necesară actualizarea corespunzătoare şi a legislaţiei noastre. Pe de altă parte, sunt multe acte normative din alte domenii, care încă nu sunt aduse în conformitate cu principiile concurenţiale. Modificarea acestora este prevăzută de documentele strategice naţionale. Totodată, noi colaborăm cu Guvernul pentru a preveni apariţia unor noi reglementări cu caracter anticoncurenţial.

Ce planuri aveţi pentru 2018?

Anul 2018 va fi consacrat implementării masive a Programului naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat. În acest sens am iniţiat o platformă de colaborare cu toate autorităţile publice, atât centrale, cât şi locale, cu scopul realizării acţiunilor incluse în Program şi atingerii indicatorilor planificaţi, care se referă la deschiderea pieţelor către concurenţă şi micşorarea ponderii ajutorului de stat în Produsul Intern Brut.

Cum vedeţi domeniul protecţiei concurenţei în RM peste 10 ani?  

În 10 ani aş vedea Republica Moldova membru al UE, încadrată inclusiv în sistemul european de protecţie a concurenţei, cu un mediu concurenţial adecvat în toate ramurile economiei naţionale. Cu cetăţeni prosperi, care vor beneficia pe deplin de avantajele unei economii deschise şi competitive. Cu un nivel mult mai înalt al culturii concurenţiale atât a mediului de afaceri, cât şi a funcţionarilor statului, cu intervenţie minimă a statului în economie, ceea ce presupune menţinerea ponderii ajutorului de stat în PIB de 1%. Cu mult mai puţine încălcări anticoncurenţiale în economie. Şi, desigur, cu o autoritate de concurenţă puternică, formată dintr-o echipă foarte bine pregătită de profesionişti, care vor merge şi în alte ţări pentru a transmite experienţa Republicii Moldova în acest domeniu.

Almanah Politic 2017